„Knowledge is power, but knowledge about yourself is self empowerment.” Joe Dispenza

   Am terminat Facultatea de Psihologie în 2004 și, ca orice absolvent cu planuri mărețe, visam să am cabinetul meu. Însă viața mi-a adus diverse provocări în cale, așa că am luat-o în altă direcție: televiziunea. Munca în acest domeniu, mai precis în producție de emisiuni (în special cele de divertisment) mi-a oferit contextul unui proces intens de dezvoltare personală. Sunt recunoscătoare pentru această perioadă, m-a adus mai aproape de mine, de punctele mele forte, dar și de vulnerabilitățile mele, am redescoperit lumea, au apărut perspective noi. Am lucrat cu foarte mulți oameni (tipologii diverse), lucru care mi-a rafinat abilitățile de interacțiune și care m-a adus mai aproape de aceștia. Interacțiunea cu fiecare persoană a adus un plus de valoare în munca mea, deoarece consider ca orice experiență este valoroasă și îți poate arăta noi sensuri și înțelesuri în viață.

   De la om de televiziune la… psihoterapeut. Cum s-a întâmplat switch-ul? Am ales să-mi urmez și să-mi împlinesc visul!
   Privind în trecut, îmi dau seama că indiferent de câte realizări, rezultate bune și proiecte frumoase duceam la capăt, nu mă simțeam bine în pielea mea. Era ceva acolo care umbrea bucuria reușitelor, care mă apăsa și nu-mi dădea voie să mă bucur de viață, de mine. Pe lângă acestea, stăruia în mintea mea aceeași întrebare: cum ar fi dacă aș începe specializările în psihoterapie și mi-aș deschide acel cabinet pe care mi-l doream încă din facultate?
   Și astfel au urmat ani intenși de studiu, formări, psihoterapie personală și de grup, dar și numeroase cursuri de specializare. Înainte de orice, am învățat lucruri noi despre mine, căci meseria de psihoterapeut te pregătește în primul rând să te cunoști pe tine, și apoi pe ceilalți. Cu răbdare și curiozitate am devenit propriul meu observator. Am învățat să fiu atentă la emoțiile și gândurile pe care le am, să dau voce acelor părți reprimate din mine, explorându-mi astfel fricile, nevoile neîmplinite, experiențele și amintirile timpurii, credințele toxice despre mine, despre oameni, despre lume, și să creez noi tipare de a fi. Călătoria spre sinele meu autentic a fost și este un proces nu tocmai ușor, cu suișuri și coborâșuri. Este un proces continuu de explorare, de cunoaștere și autocunoaștere, căci formarea unui psihoterapeut nu se termină, de fapt, niciodată. Toate acestea m-au pregătit pentru întâlnirea cu tine.

Elena